Sambata - ziua umblatului abrambura
Am mers intr-o excursie sa vedem bizoni. Excursia a constat in mare parte din drumul pana acolo si inapoi. Pe acolo am facut un circuit printre bizoni, si o mica plimbare in natura. Mizez pe George sa va dea mai multe detalii. Eu vreau sa povestesc despre partea cu "pierdutul". Intr-o localitate marcajul a fost prost asa ca am facut vreo 2 opturi prin oras pana ne-am hotarat sa intrebam pe cineva pe unde trebuie sa o luam, altfel ne-am mai fi invartit inca mult si bine si nu cred ca nimeream drumul bun. In rezervatia de bizoni dinou ne-am ratacit putin. La intoarcere, dupa ce am facut o bucla prin rezervatie trebuia sa iesim la drumul pe care si intrasem, dar erau atat de multe ramificatii si variante incat nu am nimerit-o din prima. Drumul pe care l-am ales initial se impotmolea si innoroia astfel ca ne-am gandit ca nu poate sa fie cel bun, si nu era. Pana la urma am ajuns la liman. Dar cel mai ocol pe care l-am facut a fost in apropiere de casa. Deja vedeam luminile din OKC, ne gandeam la un dus si un ceai cald cand distrasi de semnele de pe marginea autostrazii am intrat pe un turnpike (asta inseamna ca trebuie sa il platesti si ca are foarte putine exit-uri, ca e sosea de "viteza"). Avea acelasi numar cu autostrada pe care trebuia sa mergem dar nu era si in directia buna. Si ca sa puna capac la toate nici nu mai aveam benzina. Adica am fi avut pana acasa daca nu greseam strada, dar acul era pe 0 si nici o benzinarie nu se arata la orizont. Dar vorba americanului "All is well when it ends well". Dupa vreo 20 de mile am gasit benzinarie si tocmai acolo era si Route 66. Asa ca am facut si o plimbare pe o ruta "istorica". Si am ajuns cu bine acasa.
Pe drumul de intoarcere ne-a prins o mica ploicica care a generat un curcubeu. De mult nu am mai vazut un curcubeu, dar asta a fost foarte frumos si a "mers" in paralel cu noi mai mult de o ora.
